E ANUL LEILOR!

E deja vara si a trecut fix un an de cand s-a auzit primul fluier al campionatului care a fost oprit de pandemie si prelungit, cu suspans si teama, până in canicularul iulie prezent, si care este pe alocuri atat de enigmatic si uimitor. Ganduri grele atârnă imuabil din Oltenia si pana in Gruia, de pe malul Jiului pana pe al Somesului, caci singura necunoscuta a acestei povesti ce se deruleaza de 365 de zile, framanta sudul si centrul, orgoliul CFR-istilor campioni de doua sezoane si setea nestavilita a oltenilor ce pandesc gloria la usa recompensei.

MULȚUMIREA ȘI LAURII IZBANDEI!
Staruința unui colectiv ce “a incercat” toate sentimentele de-a lungul celor 12 luni da roade intr-un moment crucial si greu de stapanit. Fiind simbolul optimistilor incurabili, deseori confundati cu portretul ghiniostilor imbatati de atata visare, oltenii dozeaza acum, in final, explozia bucuriei aduse de succesul mult asteptat, de acel succes ardent, concludent, creionat.

PERFECT ȘI SIMPLU!
In iarba se graveaza somptuos bucurie hegemonica, se castiga meci dupa meci si se imprima in mintea si in sufletul olteanului de pretutindeni ca acesta este anul leilor! Dacă nici acum, atunci cand?
Statistica favorabilă a adversarelor s-a topit treptat, caci Craiova a aratat acum, in ultima luna, ceea ce a acumulat constiincios de 7 ani si ceea ce a strans in simtire de 29 de primaveri. Ca suporter, ca martor al renasterii mult asteptate si al fiecărui pas facut cu prea multa frica sau cu exagerat de mult entuziasm, am trait pentru si langa echipa fiecare moment al maturizarii, al dezvoltării, al exploziei.
Acum arata incredere, arata forta exterioara, arata rigurozitate si finete. Arata bine, chiar foarte bine, arata exact asa cum trebuie sa fie o campioană: jucatori valorosi, club organizat, suporteri inimosi, oras inflacarat.

FARA TEAMA!
In Oltenia se vorbeste despre titlu, aproape nimeni nu se mai ascunde si toti ai ei, ai Universitatii, simt momentul, traiesc clipa si contureaza viitorul. Un sentiment puternic si desavarsit inglobeaza suspansul si asteptarea, caci dupa trei decenii nedrepte, titlul nu mai este o himeră, ci un obiectiv.
A mai ramas putin, foarte putin, trei săptămâni, iar verdictul pluteste intre lei si feroviari, granita dintre agonie si extaz fiind atat de palpabila.

CEI DINTAI!
Pentru prima data de la promovare, Craiova e acolo sus. Cel mai sus! Invata sa se (re)obisnuiasca cu cele mai înalte culmi si cu gloria. A invins CFR-ul la ea acasa, a rapus “complexul” FCSB, a preluat fotoliul de lider, este acolo unde trebuie sa fie, este in grafic. Acum, la mijloc de iulie si in plina pandemie, Craiova este exact cea mai buna versiune a ei, s-a updatat pana a gasit formula câștigatoare, este la 270 de minute distanta de vis, de acel vis.

PUI DE LEI!
Avalanșa boema, cristalizată ezoteric in jurul aceleiasi arzatoare pasiuni este principala arma a acestui final de sezon, despre care se va vorbi peste ani si decenii cu suavă amintire de puștii care traiesc intr-un oras campion, cei care au copilarit cu basmele eroilor “maximi” si care sunt acum, in vara lui 2020, martorii unui nou moment glorios.

MAREA ABSENTA SI MAREA IUBIRE!
Craiova nu poate beneficia de suportul publicului, poate cel mai important “titular” al ei, dar nimeni nu este acum departe de echipa, caci toti trudesc in jurul ei si parca mai aproape ca oricand. Dovezi de iubire primeste si acum cand restrictiile lasa stadioane goale, dar inimi pline de sustinere.

NOI TOTI!
E anul leilor! Si toti trebuie sa recunoasca asta! E acel an si acea vara despre care am tot vorbit de la promovare si de care mereu am fost atat de aproape si totusi atat de departe.
E anul leilor si e memorabil! Sa ii lasam sa fie lei in iarba si sa invinga tot pana la final!

Foto: Universitatea Craiova

Maria Olteanu



Navigare articole

«

»