Reportaj realizat de Bianca Mirea și Maria Olteanu
Pe Miruna am întâlnit-o în mijlocul voluntarilor JCI Craiova. Și ea, și noi, eram la început de drum: curajoși, exuberanți, dornici să aducem schimbări în comunitatea noastră. Ne-a afirmat cu zâmbet în priviri că JCI este motivul pentru care este persoana de azi! La trei ani distanță de la momentul în care a intrat nu cu puține emoții în această lume atât de specială, Miruna este astăzi unul dintre cei mai implicați voluntari, este persoana pe umărul căreia poți să îți spui suferințele, este cea care reușește mereu să îți smulgă un zâmbet. Povestea ei și drumul pe care l-a parcurs până acum, bucuria primită în urma voluntariatului, dar și planurile de viitor, le puteți citi în interviul de mai jos.
Reporter: Cine este Miruna Buncila?
Miruna Buncila: Sunt o fire independenta căreia ii place sa descopere și sa încerce lucruri noi. La inceput am fost timida, dar cu timpul am devenit mai puternica și încrezătoare in tot ceea ce fac și asta ma ajuta in fiecare zi. Întotdeauna am mai avut și momente prăpăstioase in drumul meu in viața și, deși a părut greu, am știut cum sa reușesc sa ma mobilizez singura și sa reușesc sa fac tot ce mi-am propus. Cred despre mine ca sunt o persoana destul de nerăbdătoare și uneori devin nervoasa, dar niciodată nu am lăsat aceste lucruri sa intervină in relația cu persoanele din jurul meu și cu timpul am învățat sa îmi controlez defectele.
R: Munca de voluntar implica multa daruire, insa ca in oricare alt colectiv, se intalnesc si situatii sau momente tensionate, neintelegeri si suparari intre colegi. Ai trait pe pielea ta astfel de momente incrancenate? Cum ai reusit sa le depasesti, dar si mai important ce ai invatat din ele?
M.B: De la primul meu contact cu voluntariatul, mi-am propus sa fac asta cu placere. Tocmai de aceea am încercat să las de la mine atunci când au fost divergente intre colegi sau atunci când am simțit ca sunt pe cale sa am certuri cu alți membri. Fiecare dintre noi sub presiunea organizării unui eveniment putem avea momente proaste.
R: Care sunt noile idei de proiecte pe care vrei sa le implementezi in viitorul apropiat?
M.B: Cred ca mi-ar plăcea sa ma implic mult mai mult in evenimentele care se axează pe ajutorul persoanelor fără posibilități, in special când vine vorba de copii. Mi-as fi dorit mult sa reușim sa implementam astfel de evenimente, pe baza de donații, tot timpul anului, nu doar in preajma sarbatorilor.
Voluntariatul este un stil de viață!
R: Ultimele generatii ne-au demonstrat ca voluntariatul nu mai reprezinta doar diplomele pe care le aruncam intr-un dosar, ci incepe sa fie un stil de viata, de care legati, cu greu ne mai putem desprinde. Din punctul tau de vedere, ce este voluntariatul?
M.B: Pentru mine voluntariatul a fost și este cu siguranța un stil de viața indiferent de vocatie sau pasiunilr pe care le-am avut de-a lungul timpului. Este o sursa de inspirație pentru orice adolescent care dorește sa-si exploreze abilitățile și interesele.
R: Cum am spus si anterior, voluntariatul nu este despre hartii si diplome, ci despre implicare, dorinta de schimbare si moderniazare a comunitatii in care traiesti si despre plusul pe care tu, ca voluntar, il poti aduce prin munca ta. In ce proiect sau eveniment ti-ai lasat amprenta cel mai mult? Cat de greu a fost?
M.B: Cel mai mult am fost implicată in evenimentele din aproprierea sărbătorilor de Crăciun, atunci când trebuie sa aducem bucurie in sufletul celor care nu au la fel de mult ca noi. Participând la proiectul Nikolaus Konvoi am întâlnit cazul unei fetițe fără posibilități, din comuna Amarastii de Jos, așa ca am simțit ca trebuie sa fac ceva in privința asta. Am reușit timp de 2 ani sa aducem bucurie in casa fetiței cu un Moș mult mai bogat decât in anii precedenți.
R: Stim ca lucrurile cu care avem pentru prima data contact, ni se par putin mai ciudate, neobisnuite. Cum si cand a fost prima data cand ai luat contact cu voluntariatul? Cum te-ai simtit la inceput si cum te simti acum, dupa aproape 3 ani de voluntariat? Exista vreo diferenta?
M.B: Da, cred ca exista o diferența. Prima data când am luat contact cu voluntariatul a fost atunci când am participat la primele ediții ale evenimentului Cycling Day. Mi-a placut când vedeam copiii de vârsta mea atât de dornici de implicare, așa ca am decis sa ma înscriu. Mi-a fost teama ca nu ma voi obișnui și ca o sa imi fie greu sa ma adaptez, așa ca am convins-o pe prietena sa facă acest pas alături de mine, iar acum, după mai bine de 3 ani de voluntariat, când vin la evenimente știu ca vin in locul in care ma simt cel mai bine.
În câteva săptămâni poți să ajungi cel mai implicat!
R: Voluntarii au multe calitati si abilitati, de la capacitatea de a interactiona mai usor cu oamenii, pana la puterea de a schimba mentalitatea societatii in care traiesc. Cum vezi profilul unui voluntar in anul 2020?
M.B: Profilul voluntarului din 2020 este cu siguranța a unui om cu speranța in schimbare, o schimbare in mai bine. Un om dornic sa schimbe sistemul, bineînțeles cu multe abilitați de marketing pentru ca vorbim de ani cu un puternic impact in online.Totodata trebuie să fie o persoana calma și prietenoasa cu toată lumea din jur, indiferent de circumstanțe.
R: Majoritatea voluntarilor care activeaza in ONG-uri sunt liceeni. Ca de la voluntar la voluntar pot afirma ca sunt unele activitati care se desfasoara si in timpul orelor, iar de cele mai multe ori trebui sa fim prezenti la ele, adica sa absentam de la scoala. Cum a fost in liceul tau? Profesorii te sustin, imbratiseaza conceptul de voluntariat ?
M.B: In liceul meu profesorii au fost mereu de acord cu activitățile de voluntariat in care eu și colegii mei am participat. Ne bucuram ca nu de putine ori am reusit si pe dansii să îi convingem să se implice. Nu cred ca evenimentele din timpul orelor de curs reprezintă o problema in licee.
R: Care sunt sfaturile pe care le ai pentru cei care acum iau contact pentru prima data cu activiatatile de voluntariat?
M.B: Cred ca cel mai important este ca fiecare voluntar nou sa fie relaxat cu privința la ceilalți voluntari, nimeni nu te judeca, cu toții am fost la început, iar cu perseverenta, oricine, in câteva săptămâni, poate ajunge unul dintre cei mai implicați.
Mi s-au deschis multe uși spre cariera mea!
R: Care sunt atributele unui voluntar de succes?
M.B: Cred ca un voluntar de succes trebuie sa fie determinat sa schimbe ceva in jurul lui, trebuie sa fie implicat și convins 100% de abilitățile pe care le are și de ceea ce poate face cu ele in drumul spre schimbare.
R: Cum si-au lasat amprenta asupra ta oamenii cu care ai colaborat si cat de importante au fost sfaturile lor?
M.B: Oamenii cu care am colaborat de-a lungul anilor, la diversele evenimente la care am participat m-au ajutat sa descopăr ce mi-as dori sa fac in viitor, mi-au dezvoltat cu mult abilitățile de comunicare și mi-au deschis multe uși in drumul spre cariera mea.
R: In majoritatea interviurilor, incepand de la cele de angajare si pana la cele de perspectiva, urmatoarea intrebare este de baraj: Unde te vezi in urmatorii 5 ani?
M.B: Îmi doresc sa termin Facultatea Româno Americană la București, deci probabil peste 5 ani m-as vedea lucrând intr-o firma de design grafic sau marketing online in capitala. Nu știu ce îmi va rezerva viitorul, dar știu sigur ca asta mi-ar plăcea să se întâmple.
R: Te provoc acum să completezi următoarele propoziții cu cele mai potrivite cuvinte!
Imi este frica de viitor.
E imposibil, dar mi-as dori tare mult să fiu independentă financiar încă de acum.
Acasa este cel mai bun loc pentru odihnă.
Nu as renunta niciodata la pisica mea
Nu as manca niciodata mâncare thailandeză.
As face toata viata voluntariat.
Nu m-as plictisi niciodata sa descopar locuri noi.
Ultimul film vazut a fost The Wonder.
Ultima carte citita a fost ”Povestea mea” de Michele Obama.
Urmatoarea vacanta va fi la Constanța.
Cel mai frumos loc din Romania pe care l-am vizitat a fost Sibiu.
Familia este totul.