Interviu realizat de Maria Olteanu și Bianca Mirea
In zilele noastre este greu sa-ti descoperi talentul, iar de fiecare data cand intalnim pe cineva care stie sa cante, picteze sau danseze, ramanem impresionati. Una dintre persoanele acestea este Darius Istrate, voluntar JCI Craiova, avand calitatile perfecte pentru un viitor campion la dansuri sportive. Este dovada reala, ca atunci cand pasiunea si daruirea se imbina cu munca, rezultatul nu poate fi altul decat succesul. Chiar daca in spatele numeroaselor reusite stau sute de ore de practica si exercitiu, Darius, a decis ca vrea sa faca mai mult, sa contribuie la imbunatatirea comunitatii in care traieste. Competitiile de dans l-au invatat sa fie perseverent si sa nu renunte niciodata, iar asta se vede la fiecare activitate organizata de JCI, atunci cand este din ce in ce mai implicat. Darius este prietenul acela pe care intotdeauna te poti baza, care te asculta si intelege cand dai de greu. Uneori e timid, chiar daca orgoliul nu-l lasa sa recunoasca. E persoana de la care poti invata ce este curajul, dedicarea si pasiunea. In 2019, la Bucuresti, Darius a fost speaker din partea JCI Craiova și ProVobis in cadrul Conferinței „Romanian Development Camp”. Ne bucuram ca l-am cunoscut si speram ca interviul de mai jos sa va motiveze si pe voi!
Reporter: Darius, pentru inceput, te las pe tine sa te descrii
Darius Istrate: Sunt o fire activa, cu foarte multa energie si compasiune. Imi place să ajut oamenii, iar ambitia mea nebunească este să îmi realizez obiectivele, indiferent de circumstanțe. Iubesc sportul, iar de 10 ani fac dans sportiv, reusind astfel să dobandesc spiritul de echipa!
R: Ultimele generatii ne-au demonstrat ca voluntariatul nu mai reprezinta doar diplomele pe care le aruncam intr-un dosar, ci incepe sa devină un stil de viata, de care legati, cu greu ne mai putem desprinde. Din punctul tau de vedere, ce este voluntariatul?
D.I: Pentru mine voluntariatul reprezinta o rutina care trebuie urmata zi de zi, indiferent ca esti voluntar “constient” si te implici in activitatile desfasurate de anumite organizatii, fie ca esti voluntar “inconstient” pastrand curatenia pe strazi, in parcuri, in diferite zone verzi sau ajuti la desfasurarea altor activitati caritabile.
R: Stim ca lucrurile cu care avem pentru prima data contact, ni se par putin mai ciudate, neobisnuite. Cum si cand a fost prima data cand ai luat contactul cu voluntariatul?
D.I: Prima data cand am luat contactul cu voluntariatul a fost acum un an si jumatate, cand am fost la o activitate de impachetare de colete care urmau sa mearga mai departe la copiii din comunitatile sarace. Alaturi de noi a fost o echipa de oameni din Germania care ne-au adus toate produsele de care aveam nevoie, ca sa le trimitem mai departe. Pot spune ca a fost o activitate destul de stresanta pentru ca am avut de realizat multe pachete intr-un timp destul de scurt.
R: Cum am spus si anterior, voluntariatul nu este despre hartii si diplome, ci despre implicare, dorinta de schimbare si moderniazare a comunitatii in care traiesti si despre plusul pe care tu, ca voluntar, il poti aduce prin munca ta. In ce proiect sau eveniment ti-ai lasat amprenta cel mai mult? Cat de greu a fost?
D.I: Cel mai mult mi-am lăsat amprenta asupra evenimentului Nikolaus Konvoi, iar anul acesta am fost chiar coordonator, reusind sa pun si mai mult suflet in fiecare pachet pe care il faceam.
R: Care sunt noile idei de proiecte pe care vrei sa le implementezi in viitorul apropiat?
D.I: Vreau sa atrag atentia publicului prin evenimente de tip Flash-Mob, deoarece consider ca este o alternativa inedita sa mobilizam oamenii sa constientizeze importanta anumitor aspecte pe care le vom dezbate in cadrul acelor evenimente.
R: Munca de voluntar implica multa daruire, insa ca in oricare alt colectiv, se intalnesc si situatii sau momente tensionate, neintelegeri si suparari intre colegi. Ai trait pe pielea ta astfel de momente incrancenate? Cum ai reusit sa le depasesti, dar si mai important ce ai invatat din ele?
D.I: Da, evident ca am intalnit si momente tensionate, dar nu le pot considera o piedica in realizarea evenimentelor. Au fost niste mici “neintelegeri”, din care fiecare am avut de invatat ceva, neintelegeri care ne-au motivat sa fim mai buni, atat cu noi, cat si cu cei din jurul nostru.
Exista profesori care sustin voluntariatul!
R: Care sunt sfaturile pe care le ai pentru cei care acum iau contact pentru prima data cu activiatatile de voluntariat?
D.I: Consider ca pe primul loc se afla vointa. Vointa de a cunoaste lucruri noi, de a face lucruri noi, de a trai noi experiente.Trebuie sa ai o motivatie nebuna de a realiza si a invata.Trebuie sa fii implicat si sa stii ce iti doresti.
R: Voluntarii au multe calitati si abilitati, de la capacitatea de a interactiona mai usor cu oamenii, pana la puterea de a schimba mentalitatea societatii in care traiesc. Cum vezi profilul unui voluntar in anul 2020?
D.I: Voluntarul anului 2020 este acea persoana care starneste motivatie in jurul lui si care te face sa fii o persoana mai buna atunci cand il intalnesti.
R: Care sunt atributele unui voluntar de succes?
D.I: Perseverenta, vointa, intelegerea, deschiderea spre idei noi, spirit de echipa, comunicare si dorinta de schimbare in bine.
R: Majoritatea voluntarilor care activeaza in ONG-uri sunt liceeni. Ca de la voluntar la voluntar pot afirma ca sunt unele activitati care se desfasoara si in timpul orelor, iar de cele mai multe ori trebui sa fim prezenti la ele, adica sa absentam de la scoala. Cum a fost in liceul tau? Profesorii te sustin, imbratiseaza conceptul de voluntariat ?
D.I: Trebuie sa mentionez ca depinde de situatie. Este destul de subiectiv, pentru ca fiecare profesor are atitudinea sa fata de voluntariatul in timpul orelor, deoarece vad scoala ca pe o obligatie si o necesitate, iar voluntariatul ca pe o activitate de recreere. Insa mai sunt si profesori care sustin voluntariatul si in special pe elevii care desfasoara astfel de activitati.
R: Am ajuns la concluzia ca voluntariatul schimba mentalitati, comunitati de oameni si, nu in ultimul rand, schimba vietile a foarte multor persoane. Voluntariatul este o necesitate pentru dezvoltare si schimbare in bine. Acum vine intrebarea mea: Cum ii incurajam pe cei mici sa faca voluntariat? Cum ne putem largi sfera de influenta si asupra elevilor din clasele primare si gimnaziale, dar si asupra stundentilor sau tinerilor care sunt in primii ani de contact cu piata muncii? Ce-ai face pentru a ajunge la acest grupuri tinta, cand, in ceea ce priveste scoala, vedem o reticenta a profesorilor asupra acestui concept, voluntariatul?
D.I: Consider ca este nevoie de o educatie construita pe acest concept de viata sanatoasa si bunatate sufleteasca. Nu putem sa neglijam nici scoala din cauza voluntariatului, dar nici nu putem sa nu facem voluntariat din cauza temelor sau invatatului. Trebuie cumva sa fie o intelegere comuna intre ONG si scoli ca sa se pastreze un echilibru intre cele doua.
R: Mai bine decat oricine, voluntarii care activeaza in ONG-uri au capacitatea de a reflecta catre viitor, de-si crea planuri, idei si strategii despre diferite domenii pentru urmatorii anii. Care sunt planurile tale de viitor?
D.I: Eu urmez sa dau la Facultatea de Medicina si sa ajung am propriul meu cabinet unde pot trata oamenii.
R: Cum si-au lasat amprenta asupra ta oamenii cu care ai colaborat si cat de importante au fost sfaturile lor?
D.I: Nu am fost mereu de acord cu ei, dar am avut de invatat din fiecare colaboare cate ceva.
R: Voluntariatul este despre zambet, dar si despre efort. Cere acesta sacrificiu?
D.I: Da, cu siguranta cere in primul rand un sacrificiu de timp, dar pana la urma ajunge sa fie si castig datorita lucrurilor pe care le realizezi.
Motivatia si dorinta de a face bine sunt mult mai puternice!
R: Ce argument suprem ai oferi cuiva pentru a-l convinge sa se implice si el intr-o activitate de voluntariat?
D.I: Iti place lumea in care traiesti? Iti place ca ninsoarea sa se mute din anotimpul ei in mijlocul primaverii? Iti place sa ai 50 de grade Celsius vara? Iti plac dezastrele care se intampla in ultimul timp in lume? Nici mie, asa ca hai sa ne mobilizăm sa realizam ceva impreuna, pentru ca altfel nu o sa se schimbe nimic si o sa o ducem din ce in ce mai rau!
R: Dincolo de satisfactia sufleteasca, ce castiga un tanar care face voluntariat?
D.I: Cu siguranta experienta si amintiri pretioase. De asemena, poate lega prietenii cu oameni noi.
R: Daca te gandesti la defectele pe care le ai, care ar fi?
D.I: Destul de repezit in luarea unor decizii atunci cand sunt stresat, iar abilitatile mele de comunicare nu sunt chiar extraordinare.
R: Cat de des intampina un voluntar greutati si ce il motiveaza sa continue?
D.I: Din punct meu de vedere, al unui volunar care se ocupa de coordonare, greutatile sunt intampinate la fiecare pas, insa motivatia si dorinta de a face bine sunt mult mai puternice.
R: Care este cea mai mare lectie de viata pe care ai primit-o pana acum?
D.I: Ca trebuie sa fiu intotdeauna hotarat cu ceea ce fac si mai ales sa cred in ceea ce fac.
R: Care este cel mai mare vis pe care il ai?
D.I: Vreau sa ajung sa fiu acea persoana de la care ai ceva de invatat mereu si sa fiu un model pentru toti cei din jurul meu.
Daca cerul este plin de stele, fii tu cea dupa care se ghideaza restul!
R: Ne pierdem in detalii si de multe ori ignoram esenta. Care sunt lucrurile care conteaza cu adevarat in viata?
D.I: Sa faci ceea ce te face fericit, ceea ce te face sa te simti implinit si realizat. Niciodata sa nu ne ingradim gandirea si sa fim deschisi catre orice lucru nou.
R: Cum rezumi in cateva cuvinte fericirea? Exista aceasta notiune in concret sau apartine doar sferei abstractului?
D.I: Exista mai multe tipuri de fericire, insa cea care cred ca domina cu adevarat este realizata in urma implinirii, atunci cand ai tras de tine, ai investit o gramada de timp si nervi si ai ajuns, intr-un sfarsit. sa iti atingi VISUL.
R: Care este sfatul pe care l-ai primit de la parintii tai si pe care ai vrea sa il impartasesti si copiilor tai?
D.I: Daca cerul este plin de stele, fii tu cea dupa care se ghideaza restul!
R: În domeniul administrativ cred că este nevoie de o mare flexibilitate a gândirii, a gândirii creatoare, de ceea ce se numește minte organizată. Crezi că tinerii craioveni pot duce mai departe proiectele întreprinse de municipalitate, reușind să aibă o viziune nouă și să dezvolte idei ce pot fi de succes?
D.I: Da. Consider ca tinerii sunt din ce in ce mai creativi si pot dezvolta si crea mult mai multe evenimente si proiecte pe zi ce trece, nu numai in Craiova, cat peste tot in lume.
R: Paul Fraisse spunea: Orice situație în care răspunsul nu poate fi dat imediat, constituie o problemă. Altfel spus, o problemă este o situație nouă, în fața căreia ne aflăm și pe care trebuie să o rezolvăm. A găsi o soluție înseamnă pentru unii, din păcate, o cale de a ocoli un obstacol. Situație similară și în cazul sistemului medical… Mulți aleg să profeseze în afara granițelor și astfel țara și orașul rămân mai sărace. Cum crezi că pot tinerii cu idei geniale să restaureze un sistem ce parcă de la zi la zi își arată neputința? Au ei forța să pună bazele unei temelii solide, iar domeniul sănătății să revină pe un făgaș normal?
D.I: Este un subiect destul de dificil pentru a vorbi amanuntit despre aceste lucrui, insa cred ca vointa spre schimbare si dorinta nebuneasca, dupa cum vorbeam mai devreme, ar fi cheile succesului.
R: Parafrazându-l pe Ștefan Luchian, care retoric se întreba ”Ce mai rămâne dintr-o floare, dacă îi iei culoarea?”, tot așa te întreb ce se va întâmpla cu orașul nostru, dacă i se iau tinerii talentați și sunt duși în țări care știu să îi recompenseze financiar mult mai bine decât o face statul român? Ce trebuie să facem pentru a-i păstra aici și pentru a beneficia de iscusința minții lor luminate, de talentul aprig cu care au fost înzestrați, pentru ca și asupra orașului să se răsfrângă curcubeie, să simțim cum viitorul prinde contur și în Craiova?
D.I: Prin creearea de oportunitati la locuri noi de munca si activitati sociale care sa ii implice si pe cei motivati sa plece in staintate.
R: Pe o panta descendenta se afla si invatamantul romanesc, care se degradeaza irevocabil de la zi la zi. Crezi ca mai avem putere sa ne vindecam vreodata si sa ne depasim conditia care ne macina si ruineaza?
D.I: Da. Cum natura a avut mereu puterea de a se regenera, si noi putem sa facem lucrurile sa mearga cum erau inainte, insa ne trebuie rabdare, inovatie si alta conducere.
Părinții sunt modele mele!
R: Rezultatul de maine este efortul sustinut de azi. Fundamentul solid nu se creeaza peste noapte, iar munca nu este o pedeapsa. Cat de mult conteaza experienta in domeniu in care iti doresti sa activezi?
D.I: Este extrem de importanta experienta pentru domeniul in care activezi pentru intampinarea si rezolvarea problemelor cu o usurinta mult mai mare.
R: Fie că recunoaştem, fie că negăm, din orgoliu sau din ruşine, anumite momente din viaţa noastră au fost marcate de anumite persoane care ne-au influenţat viitorul. Se spune ca de-a lungul timpului, in anumite contexte, oamenii apar in viata ta, in momentul potrivit, la locul potrivit. Atunci, nu valorifici clipa si nici nu cantaresti greutatea celor intamplate, insa, peste ani, iti dai seama, ca nimic nu este intamplator. Care sunt persoanele pe care le-ai intalnit in drumurile tale si care te-au influentat in mod pozitiv?
D.I: In mod sigur fiecare persoane pe care am intalnit-o a avut o influenta pozitiva asuprea mea si cu totii m-au facut sa fiu mai bun. De la fiecare am avut de invatat cate ceva, insa cred ca cel mai mult am avut de invatat de la parintii mei.
R: In viata trebuie sa ramanem noi insine indiferent de situatie, dar un personaj de pe sticla, unul de revista, de carte sau din istorie poate fi, realmente, un model de viata pentru noi.Care sunt modele tale in viata?
D.I: Parintii mei. Ei sunt cei carora le datorez existenta mea si toate experientele pe care le-am avut. Nimic nu ar fi putut fi realizat fara ei.
R: Cat de mult te afecteaza parerile negative ale celor din jur?
D.I: Aproape deloc. Am invatat sa nu ma bazez pe “gura lumii”, deoarece mereu se vor auzi lucruri urate despre persoane si multe barfe.
R: Majoritatea tinerilor afirma cu zambet in priviri ca perioada liceului este cea mai frumoasa din viata, perioada in care inca poti sa mai copilaresti, dar concomitent sa intri in lumea adultilor, perioada in care parerea ta conteaza si nu in cele din urma anii in care se formeaza prietenii indestructibile. Tu te apropi de linia de finish, cum au trecut pentru tine acesti ani si ce astepatri ai de la perioada ramasa?
D.I: Anii de liceu sunt, intr-adevar, o experienta frumoasa, plina de momente si oameni de care poate nu o sa te mai poti desprinde ceva vreme, ce vor ramane cu siguranta in memoria ta pentru totdeauna. Este un moment care trebuie trait la maxim pentru ca ei sunt ultimii ani de tinerete.
R: Am fost invatati sa traim in lumi duplicitare, sa zambim si sa plangem in acelasi moment, sa fim sinceri si sa tradam intr-o singura propozitie. Cat de greu este sa purtam masti in fiecare zi a vietii noastre, in fiecare moment?
D.I: Daca stii sa iti alegi prietenii si oamenii de care ai nevoie in jurul tau, nu o sa fie neapart nevoie sa porti o masca tot timpul. Intr-adevar, este destul de greu sa fii sincer in ultimul timp si sa fii tu cu oricine! Trebuie sa iti iei o marja de siguranta ca sa vezi daca cel de langa tine este o persoana potrivita langa care ai vrea sa iti petreci timpul sau langa care poti sa te exprimi liber, insa asta nu inseamna ca toata lumea este asa.
R: In majoritatea interviurilor, incepand de la cele de angajare si pana la cele de perspectiva, urmatoarea intrebare este de baraj: Unde te vezi in urmatorii 5 ani?
D.I: Oh… probabil la facultate, invatand pentru a avea un viitor cat se poate de reusit, insa il acelasi timp distrandu-ma si bucurandu-ma de acei ani.
R: Te provoc acum să completezi următoarele propoziții cu cele mai potrivite cuvinte!
Imi este frica de oameni.
E imposibil, dar mi-as dori tare mult să zbor.
Acasa este unde ma simt bine.
Daca m-as intalni cu Dumnezeu i-as spune sa ma pazeasca de ce e mai rau in lume.
Nu as renunta niciodata la mine.
Nu as manca niciodata un caine.
As face toata viata voluntariat.
Nu m-as plictisi de dans.
Nu as vorbi lumea pe la spate niciodata.
Ultimul film vazut a fost The Pursuit of Happyness.
Ultima carte citita a fost Invitatie la vals.
Urmatoarea vacanta va fi in vara.
Cel mai frumos loc din Romania pe care l-ai vazut a fost în Muntii Fagaras.
Cel mai mare regret este legat de luarea unor decizii prea rapid.
Noua generatie este complicata.
Familia este totul.